Bucur Alexandru

Poți să-ncerci Să prinzi luna căzută în puț S-au să dai unui om necăjit un bănuț Oricine poate visa, poate să spere Dacă-l sufletul tău stă de veghe Isus Nu-i nimic mult prea greu Şi nici cerul prea sus Şi-auzi îngerii cum cântă, Aleluia. Aleluia, Aleluia. Aleluia, Aleluuuuuia. Poţi s-aduni flori superbe Crescute-ntre spini Sau să rizidupa ce ai încetat să suspini Şi bine şi rău te-ncearca Să stiideopotriva Daca-n sufletul tău stă de veghe Hristos Dup-o noapte de dus răsăritul frumos Şi-auzi îngerii cum cântă, Aleluia. Aleluia, Aleluia. Aleluia, Aleluuuuuia. Pentru darul divin de a fi ceea ce eşti O poruncă ai doar de urmat: Să iubeşti! Şi-un duşman şi un prieten Cu aceeaşi egală măsură Doar așa îți va zâmbi ne-încetat Dumnezeu Și-ai să poţi fi În soare sau ploaie mereu Și-auzi îngerii cum cântă, Aleluia. Aleluia, Aleluia. Aleluia, Aleluuuuuia.

Un bărbat s-a dus la Dumnezeu şi l-a întrebat: “Cat valorează viaţa mea?” Dumnezeu i-a dat o piatră şi i-a răspuns: “Afla valoarea acestei pietre, însă încearcă să nu o vinzi!” Omul a luat piatra şi a plecat. Pe drumul sau a întâlnit un bărbat ce vindea portocale, aşa că l-a întrebat pe acesta cât crede că valorează piatra lui. Vânzătorul a văzut piatra strălucitoare, a analizat-o şi a spus: “Îmi dai piatră şi eu îţi dau la schimb 12 portocale. Bărbatul şi-a cerut scuze şi a spus că Dumnezeu i-a cerut să nu o vândă, aşa că a plecat mai departe. După puţin timp a întâlnit un vânzător de legume: “Cat crezi că valorează această piatră?” a întrebat bărbatul. Vânzătorul a luat piatra, s-a uitat la ea şi a spus: “Îţi dau un sac de cartofi la schimb.” Omul şi-a cerut din nou scuze şi i-a spus că nu o poate vinde, apoi a plecat din nou la drum. După un timp, a ajuns în faţa unui magazin de bijuterii. A intrat şi l-a întrebat pe bijutier cât valorează piatra lui. Bijutierul a luat piatra,...